La data de 23 aprilie 2024 se împlinesc 144 de ani de istorie feroviară în România. Este un moment în care ne reamintim istoria mersului cu trenul pe teritoriul României.
În anul 1831, tânărul bursier român Petrache Poenaru își descria impresiile de călătorie după experiența deplasării pe prima cale ferată din Europa dintre Liverpool și Manchester:
„Douăzeci de vagoane legate unul de altul, în care au intrat 240 de persoane, sunt trase, toate deodată, de către o singură mașină cu abur și cu o asemenea viteză, că cel mai bun cal de curse nu le poate urmări la mare galop, iar mișcarea este atât de lină, că nu-ți dai seama că vagoanele se mișcă, pentru că calea nu face zgomot; obiectele dispar tot atât de repede cum au apărut și crezi că ele se mișcă și că vagoanele rămân nemișcate”.
(Citat din cartea lui Radu Mârza – Călători români privind pe fereastra trenului, editura Polirom, 2020).
Așa a luat naștere dorința de a construi căi ferate și în provinciile românești. Prin strădania marilor gânditori și oameni politici ai vremii s-au făcut primii pași în direcția construirii primelor drumuri de fier. În anul 1854 s-a finalizat construcția căii ferate Kohlenbahn – linia cărbunelui – pe ruta Oravița – Baziaș, cu o lungime de 62,5 km, pentru transportul cărbunelui din Anina, Bocşa şi Oraviţa în Portul Baziaş, unde urma să fie încărcat în vapoare, iar de acolo, transportat pe Dunăre în Imperiul Austro-Ungar. La 1 noiembrie 1856 s-a inaugurat și traficul de călători pe această rută.
În septembrie 1866, Parlamentul a aprobat construcţia unei linii de cale ferată de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, care să treacă prin Piteşti, Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi şi Tecuci, oraşe importante la acea vreme.
Prima linie ferată din Principatele Române – inaugurată la 19 octombrie 1869 – a fost linia București (Filaret) – Giurgiu, de 70 km, construită în urma concesiunii acordate în 1867 englezilor Barclay și Stanifforth.
La 10 septembrie 1868, s-a pus piatra de temelie a Gării de Nord din Bucureşti care a fost inaugurată la data de 25 septembrie 1872 sub denumirea de Gara Târgoviștei. Clădirea gării, inspirată din arhitectura Gării de Nord din Paris, a fost martora unor evenimente importante: vizita țarului Alexandru al II-lea al Rusiei în anul 1877, sosirea pentru prima dată a trenului „Orient Expres” în anul 1883. Începând cu anul 1888 a fost redenumită – „Gara de Nord”.
La 15 decembrie 1869 a fost dată în exploatare linia Ițcani (frontiera Moldovei cu Austro-Ungaria) – Roman, în lungime de 54 km construită de Societatea Lemberg – Cernăuți.
La finele anului 1879, liniile de cale ferată însumau în Muntenia, Moldova şi Dobrogea 1.377,5 kilometri (aparţinând unor concesiuni străine), în Transilvania şi Banat 1.656 kilometri, iar în Bucovina 41 kilometri.
La data de 11/23 aprilie 1880, s-a înfiinţat, prin promulgarea Decretului 1248/1880, administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea Princiară a Căilor Ferate, transformată în anul 1883 în Direcția Generală a Căilor Ferate Române, instituţie care a consacrat iniţialele CFR.
Unul dintre momentele de apogeu ale căii ferate, l-a constituit întoarcerea suveranilor cu trenul regal Carol I de la Iași, la 1 decembrie 1918, ceea ce semnifica sfârșitul războiului, dar și crearea prin actul de la Alba Iulia, a României Mari.
Odată cu înfăptuirea Marii Uniri, toate căile ferate care au aparținut înainte Austro-Ungariei și Rusiei au intrat în proprietatea CFR. Acest eveniment a fost unul important în istoria CFR deoarece uzina de vagoane de la Arad, aflată înainte sub control austro-ungar, a intrat în proprietatea CFR, astfel a început fabricarea a numeroase tipuri de vagoane și locomotive pentru CFR. Anii 1870 -1900 au rămas în istorie ca o perioada strălucită pentru construcția căilor ferate de către inginerii români, podul de la Cernavodă realizat de Anghel Saligny fiind un etalon al acestei perioade.
Căile ferate române aveau rolul de motor al economiei românești și oamenii o admirau pentru buna organizare, fiind cunoscută ca a doua armată a țării.
După 1929 s-au făcut investiții masive în modernizarea CFR-ului și aprovizionarea cu material rulant și s-a dezvoltat masiv și industria producătoare de locomotive, reprezentată în principal de uzinele Reșița și Malaxa. Pentru a permite traficul în ambele sensuri au fost dublate mai multe linii de cale ferată.
În perioada comunistă, pe lângă creșterea traficului feroviar și al construcției de noi linii, în special în zonele rurale, electrificarea și dublarea liniilor au ocupat un loc important. Prima linie de cale ferată electrificată a fost linia București – Brașov.
În anul 1998 în urma reorganizării Societății Naționale a Căilor Ferate Române au fost înființate cinci instituții independente, având ca obiectiv creșterea eficienței activității de transport feroviar, cu cele 3 ramuri ale sale: infrastructură, călători și marfă.
La nivelul Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” – S.A., una dintre companiile nou înființate, la începutul anilor 2000 s-a demarat un proces de modernizare a materialului rulant și diversificare a serviciilor furnizate.
CFR Călători este principalul operator național de transport feroviar de călători, ale cărui servicii acoperă întreaga rețea feroviară română. CFR Călători deține cel mai extins parc de material rulant, precum și cea mai extinsă rețea de infrastructuri tehnice pentru mentenanța materialului rulant.
Cu toate provocările și oportunitățile pe care le-a întâmpinat de-a lungul timpului, CFR Călători rămâne un element central al sistemului de transport din România și un simbol al conectivității naționale și internaționale. Prin continuarea eforturilor de modernizare și adaptare la cerințele secolului XXI, CFR Călători își asigură locul în istoria și viitorul transportului feroviar din România. În ultimii ani și în cei ce urmează, calea ferată se va afla într-un proces continuu de reabilitare și modernizare, cererea de transport fiind în creștere.
În prezent, prin contribuția celor 11.000 de angajați – în tren, în reviziile de vagoane, depouri, stații, central – CFR Călători pune în circulație circa 1.100 de trenuri pe zi – InterCity, InterRegio și Regio, transportând aproximativ 154.000 de călători /zi spre destinațiile lor.
Astăzi, peste 23.000 de elevi și studenți călătoresc cu trenul beneficiind de gratuitate sau de reducere de 90% din tariful de transport. Alături de aceștia și alte categorii sociale se deplasează cu trenurile CFR Călători, plătind numai parțial costul biletului: copii până la vârsta de 10 ani, seniori, persoane cu handicap, veterani de război, persoanele persecutate din motive politice etc.
În anul 2023 s-au efectuat peste 56 de milioane de călătorii cu trenurile CFR Călători. Acest fapt subliniază importanța operatorului național în mobilitatea populației și reconfirmă rolul esențial în sistemul de transport din România.